Create your own Free Website! 1500 Templates, Galleries, Widgets, File Manager, Website Submission and much more!
Oferte paste 2013 g

Oferte paste 2013 

Orientarea fluxurilor turistice internaţionale era predominant sezonieră, cu solicitarea în
principal vara, pentru litoralul Mării Negre şi iarna, pentru sporturi de sezon, în staţiunea Poiana
Braşov şi cele de pe valea Prahovei, preferate cu deosebire de către turiştii din Germania Federală.
În acelaşi timp, se remarcă individualizarea unui autentic turism autohton de masă, cu
caracter dirijat şi mijlocit prin instituţii turistice specializate (Ministerul Turismului, OJT,
Organizaţiile sindicale).
Cu unele fluctuaţii, circulaţia turistică internă înregistrează o creştere continuă, în toată
această perioadă, până în 1989, în timp ce cererea turistică internaţională s-a diminuat dramatic,
începând din perioada 1975-1980, cu accentuarea acestei situaţii nefavorabile în următorul deceniu
şi datorită degradării bazei materiale, a diminuării ca diversitate şi calitate a pachetelor de servicii
oferite, la care se adăuga problema de viză, de obligativitate de cheltuială în valută şi reducerea
accesului în unităţi de alimentaţie publică şi de agrement, într-un interval restrictiv de timp (orele 10
– 21). 

Atât circulaţia turistică autohtonă, cât şi cea internaţională, a înregistrat aceeaşi tendinţă de
diminuare şi după 1990. Înlăturarea restricţiilor amintite anterior nu a putut să compenseze calitata
îndoielnică a bazei materiale turistice, a serviciilor, cu atât mai mult cu cât preţurile în creştere
continuă nu reflectau serviciile oferite.
Din punct de vedere al regimului circulaţiei, se menţin, sezonul estival ca vârf de cerere,
sezonul hivernal ca şi maxim secundar al acesteia, cu cele două diminuări în anotimpurile de
tranziţie.

Oferte paste 2013 romania 

Se remarcă menţinerea circulaţiei turistice spre zona montană propriu-zisă, cuprinzând o
masă mai redusă de turişti, care vara practică turismul pietonal de munte, iar iarna se orientează
către staţiunile penru sporturi de iarnă.
În ceea ce priveşte turismul internaţional, de dimensiuni mai reduse comparativ cu turismul
autohton, acesta îşi menţine preferinţele existente şi înainte de 1989: către litoralul Mării Negre, în
sezonul estival, care şi anterior perioadei de declin se menţinea ca principal areal de polarizare;
staţiunile climaterice montane şi pentru sporturi de iarnă din zona Prahova – Braşov, mai puţin în
sezonul estival, cât mai ales iarna pentru sporturi de sezon (cu deosebire turiştii de origine
germană); un grup de staţiuni balneoclimaterice cu factori de cură recomandaţi pentru rezultate
deosebite (apele termale de la Felix şi Băile Herculane, apele minerale carbogazoase, în cazul
Covasnei, apele sărate de la Sovata, nămolurile terapeutice dar şi tratamentele gerontologice în
instituţii de profil în arealul Bucureştiului sau la staţiunea Neptun). Un al patrulea pol în reprezintă
şi Bucureşti, capitala ţării, cu baza turistică cea mai modernă din ţară, stimulând turismul de
cunoaştere, turismul de afaceri, simpozioane şi colocvii.

Oferte paste 

Evoluţia numărului de turişti este semnificativă pentru tendinţele care s-au
manifestat în toată această perioadă. Pentru turismul autohton s-a înregistrat un vârf în 1989, după
care volumul acestui indicator s-a redus cu mai mult de 50 %. Există în prezent semne de relativă
stabilitate şi un început de creştere, după 1998. În privinţa numărului de turişti străini, tendinţa de
scădere s-a menţinut constantă în ultimele două decenii, cu o mică creştere în 1990,
nesemnificativă, pe fondul dorinţei de cunoaştere a situaţiei reale a României şi, poate, din
curiozitate. Contactul direct cu realităţile au condus la reluarea procesului de scădere în volum. De
abia după 2000, firme internaţionale de prestigiu, care în anii ’70, ’80 s-au implicat în orientarea de
fluxuri turistice internaţionale spre România şi care ulterior s-au retras (Neckerman), au revenit, la
acestea adăugându-se şi altele, precum TUI.
Acest efect, care se doreşte a fi de durată, se datorează şi începutului privatizării bazei
turismului şi a unei posibile implicaţii în aceasta a unor lanţuri turistice internaţionale. 

Numărul înnoptărilor evidenţiază aceeaşi tendinţă de scădere cu peste 50 % pe
ansamblu şi depăşind acest procent în cazul înnoptărilor realizate de turiştii străini.
Dacă în cazul numărului de turişti înregistraţi, pe primul loc se situa municipiul Bucureşti,
urmat de staţiunile din zona montană, staţiunile balneoclimaterice şi de zona litoralului Mării
Negre, ponderea înnoptărilor la nivel de mari regiuni polarizatoare se inversează, pe primul loc
situându-se litoralul Mării Negre, urmat de staţiunile balneoclimaterice şi municipiul Bucureşti.
Acest fenomen se datorează duratei sejurului în staţiuni care este incomparabil mai mare, de la
câteva zile până la peste 12 zile, în conformitate cu specificul turismului practicat în zona litorală
sau a turismului cu o motivaţie precisă, în cazul staţiunilor balneoclimaterice.

Oferte paste 2013 romania 

Mobilitatea circulaţiei turistice se diferenţiază în raport cu forma de turism practicată,
reflectată la rândul ei de durata sejurului, minimă în cazul turismului itinerant automobilistic,
medie, în cazul turismului de sejur practicat în staţiunile climaterice montane sau chiar litorale şi
durată mare (peste 15 zile) pentru staţiunile balneoturistice consacrate. Pe ansamblul ţării acesta a
înregistrat o scădere sensibilă, cu nuanţări de la o categorie de amenajare turistică la alta. 

Gradul de utilizare a capacităţilor de cazare este un indice real care reflectă
intensitatea valorificării potenţialului turistic natural şi a bazei de cazare prin care este utilizat acest
potenţial. În toate categoriile de amenajare turistică, dar şi la nivelul unităţilor naturale şi a celor
administrative se manifestă o tendinţă de scădere a acestui indice, ceea ce conduce la o subutilizare
cronică şi acumularea de deficite financiare. În cei 10 ani, coeficientul de utilizare s-a redus de la
67,2 % la 36,9 % (Melinda Cândea şi colab. 1998). Această tendinţă este mai atenuată în cazul
hotelurilor, dar este de-a dreptul dramatică pentru hanuri unde aceasta s-a redus de la peste 50 % în
1989 la puţin peste 10 % în 1998; pentru cabane, acest indice a scăzut de peste 2 ori, iar pentru
taberele şcolare, reducerea a fost şi mai mare, de peste 4 ori. Se mai menţin staţiuni cu coeficienţi
de cazare depăşind 50 %, în cazul staţiunii Covasna sau areale intens amenajate, cum este litoralul
Mării Negre, unde coeficientul de utilizare se apropie de 50 %. La nivelul judeţelor, situaţia reală a
puterii de atracţie a obiectivelor turistice ce formează oferta turistică este reprezentată de judeţe în
care gradul de utilizare, deşi redus între 45 şi 55 % (jud. Covasna, jud. Constanţa, Dâmboviţa) se
găseşte la distanţă mare de alte judeţe în care gradul de utilizare a scăzut sub 25 % (Hunedoara,
Teleorman, Vrancea) sau chiar sub 20 % (Vaslui).

Oferte paste 2013 

Turismul internaţional receptor a înregistrat o scădere continuă în ultimele două
decenii. De asemenea, şi aria de provenienţă a turiştilor şi volumul venirilor s-a modificat. În
prezent, cel mai mare volum de turişti străini provine din ţările vecine României, la care se adaugă
în ordine succesivă Germania, Israel, Italia, Franţa.
Turismul internaţional emitent este o componentă a circulaţiei turistice, de altfel singura
care a înregistrat creşteri substanţiale de la an la andupă 1989 până în prezent, această tendinţă
accentundu-se si in anii care urmează în condiţiile în care interdicţiile interne de natură diferită au
fost eliminate.Această tendinţă tinde sa ia proprţii pe fondul scaderii competitivitaţii ofertei
turistice tradiţionale litorale şi a staţiunilor balneoclimaterice atât din punct de vedere a calităţii şi
diversităţii serviciilor serviciilor, cât şi a preţurilor discordante, adeseori mai mari decât ale unor
ţări cu un turism bazat pe principii economice sănatoase ale economiei de piaţă unde funcţionează
în mod real concurenţa. La aceasta se adaugă şi creşterea venitului unor categorii mai largi şi
numeroase socio-umane. Se remarcă ca destinaţii preferenţiale, într-o primă fază Grecia şi Turcia,
urmate de Egipt, pentru ca apoi să se continue tendinţa cu Tunisia şi ţările occidentale în special
Franţa Italia Spania , Croaţia,sau ţări mai mici,precum Malta care se adaugă celor anterioare.Pentru
contrasezon se poate constata o orientare către destinaţii la mare distanţă ,din Asia de Sud-Est
precum Thailanda, cu litoralul său, în Canare, sau chiar în Antile. In ultimii ani se poate observa şi
o rediorecţiuonare către ofertele turistice considerate mai atrăgătoare din ţări vecine, Ungaria,
Bulgaria.Se constată în ultimii ani şi o accentuare a turismului internaţional emitent, pentru sporturi
de iarnă către staţiunile din Tirolul austriac, parţial către Elveţia şi Slovenia. În privinţa accesului
către destinaţii internaţionale multiple, libertatea de mişcare a solicitanţilor a fost îngrădită după
această dată de necesitatea obţinerii vizelor, pentru cea mai mare parte din destinaţii, cu restricţii
deosebite pentru ţările din spaţiul Schengen , dar după 2002 şi această piedică a dispărut ca urmare
a liberalizării accesului către aceste ţări. În privinţa destinaţiei, cel mai mare număr de turişti se
orientau iniţial către ţările vecine, pentru ca ulterior românii să circule aproape fără restricţii în cea
mai mare parte a Europei,( excepţie făcând mai ales Marea Britanie). Pentru cei care pleacă în ţările
Europei Occidentale, sau alte destinaţii motivaţia principală constă din cunoaştere, în primul rând,
vizită la rude, cunoştinţe, dar şi odihnă şi agrementul, cu sejur de una-două săptamâni, practicat în
staţiuni din Turcia, Grecia, dar şi din Croaţia sau în măsură mai mică,dar crescând în pondere, de la
an la an, în staţiuni din Italia Franţa, Austria, Spania.

Oferte paste 

Turismul, ca fenomen în continuă mişcare comportă trei faze cu caracter ciclic şi de durate
diferite: deplasare de la reşedinţă spre zona turistică preferată; consumarea timpului liber disponibil
la destinaţia turistică; revenirea la activităţile cotidiene care marchează închiderea circuitului (a
ciclului).
Segmentul spaţio-temporal intermediar este cel mai important. În cadrul acestuia se produce,
în mod nemijlocit, impactul turist – obiectul şi scopul deplasării sale, cu influenţe reciproce.
Modalitatea de petrecere a timpului liber la destinaţia turistică poate fi abordată şi analizată
din multiple unghiuri de vedere. În funcţie de o serie de criterii de abordare a acestui aspect, se pot
surprinde şi analiza categorii diferite de turism, cu individualizare în tipuri şi forme.
Unul dintre criteriile cele mai importante de abordare este cel legat de motivaţia deplasării.
În funcţie de acest criteriu se disting: un turism balneoclimateric, condiţionat de prezenţa unor
factori naturali de cură (climatici sau hidrologici), a unor amenajări caracteristice, prin intermediul
cărora se valorifică aceşti factori; turism de recreere, care este un tip reprezentativ, determinat de
polarizarea către componente ale cadrului natural; turismul cultural este reprezentativ, generat de
obiective sau complexe de obiective de origine antropică şi se remarcă prin mobilitate, dinamism şi
un mare grad de dispersie; turismul complex îmbină toate cele trei categorii amintite şi este stimulat
de existenţa unei oferte turistice de mare valoare şi diversitate.

 

Oferte paste 2013 

Alte criterii utilizate în identificarea modalităţilor de practicare şi a efectelor acestora, se
impun ca paleative la criteriul analizat anterior. Astfel, în funcţie de provenienţa turiştilor, există un
turism intern, practicat de turiştii autohtoni, în interiorul teritoriului naţional sau un turism
internaţional, cuprinzând turiştii proveniţi din alte ţări, având ca destinaţie România, motivaţii
diferite şi areale turistice preferate;
În funcţie de modalitatea de organizare, există un turism neorganizat, individual sau de grup
restrâns (familie) care solicită servicii turistice la destinaţie şi un turism organizat, de grup, în
condiţiile când se recurge la serviciile unei firme de intermediere (tur operatori), prin intermediul
căreia se procură seturi de servicii rezervate în devans de la destinaţia turistică; mai există un turism
semiorganizat, combinaţie dintre cele două, când persoana sau grupul se deplasează în ţara de
destinaţie, procurându-şi o parte din servicii de la firme de specialitate.
În funcţie de regimul circulaţiei turistice, aceasta se poate desfăşura continuu pe tot
parcursul anului, fiind caracteristic cu deosebire staţiunilor balneoturistice cu regim permanent de
funcţionare sau cu regim discontinuu sau sezonier, legat de practicarea unor anumite activităţi
dependente de condiţiile naturale predominant climatice. Este caracteristic în acest sens turismul
estival legat cu deosebire de destinaţiile litoral maritime sau turimul hivernal, de practicare a unor
sporturi dependente de stratul de zăpadă.

 

tags: oferte paste 2013 romania oferte paste oferte paste 2013